De ce?

Ziua-i caldă, inima-i caldă, noaptea-i rece, inima-i rece. Cine poate vedea dincolo de oglinda caldă, dar cu suprafața rece? Cine poate mângâia zgârieturile de pe imaginea  pe care ți-o afișează?  Îmi mângâi chipul întrebându-mă: Oare ce-mi răvășește corpul și sufletul zi de zi? Care este geneza trăirilor? Care este esența acestor riduri?  Risc să mă pierd în idei grăbind drumul către nebunie, un nebun este în esență fericit fără să se întrebe de ce, pe când noi avem povara de a ne întreba De Ce?, îngreunând modul de existență, aceasta este povara rațiunii. De ce pășesc? De ce mă opresc? De ce privesc? De ce închid ochii? De ce clipesc? Suntem supuși instinctului care este cenzurat de gândire. Insultăm timpul cu gesturi și fapte inutile. Mă mișc peste vicisitudinile care mi-au creat persoana. Răsfoiesc în suflet după chintesență, găsesc doar cioburi, bucăți care nu redau întregul. Încerc să găsesc sensul mișcării degetelor într-o lume aspră, unde singura glorie a celor 7 miliarde de rațiuni folosite diferit este mârșăvia. Vorbim singuri în gând, unde suntem cu adevărat intimi cu noi. Evadarea noastră este visul, unde poți fi cine vrei, poți să călătorești unde vrei, unde viitorul ți se revelează, iar trecutul te strigă. Suntem instabili emoțional, azi râdem, mâine plângem. Suntem fricoși, nu umblăm singuri prin viață, ne legăm forțat de cineva, ca să nu murim singuri.  Cad în timp printre rânduri, unde toate întrebările nu-și găsesc răspuns. Am răscolit peste tot, chiar și în mine pentru a găsi răspunsuri la o singură întrebare: De ce? Și totuși n-am găsit nimic, pun capul pe pernă să evadez, ca mâine să-mi pun aceeași întrebare la care nu-i găsesc niciun răspuns. Tu….rațiune, ești inutilă la o simplă întrebare. De ce? De ce? De ce? De ce? De ce? De ce?………………….

 

                                           Motto: (The) Ópus-ul meu unește

                                     convingerile și principiile pe care mi le-

                                  am creat modelându-mi astfel viata, și

                                                                        asta mă face fericit!

                   John Collier – Lady Godiva

Lady Godiva

Acest articol a fost publicat în EUL NOSTRU și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la De ce?

  1. ALMA JANE SIRBU zice:

    Ca „specialista in ale scrisului”,iti apreciez intrebarile fara raspuns care,la virsta ta sunt perfect normale…as fi vrut sa fii mai consecvent cu tine insuti si sa nu insiri cuvinte,propozitii,fraze,care,la un moment dat,nu se leaga intre ele si introspectia asta n-as vrea sa te conduca la „o forma fara sens”.Daca il iubesti pe Cioran,sigur stii despre ce e vorba…El a fost unicul scriitor,in literatura romana,caruia i-a iesit asta,dar Era lui a trecut si ar cam trebui sa ne legam de lucruri concrete.
    M-as bucura ca cei care citesc acest blog,sa scrie cuvintele intregi,sa aiba un vocabular mai bogat si asta vine numai si numai din multa lectura…ITI UREZ SUCCES SI SPER SA SCRII O CARTE,CU INTIMPLARI CONCRETE,DIN VIATA TA SAU A ALTORA…

  2. foarte frumos … bravo daca este scris de tn . esti bun , scrie o carte ! pacat k in romania … cu lectura e greu …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s